Demersul pentru includerea civilizației Cucuteni-Trypillia în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO intră într-o etapă decisivă, cu șanse reale de finalizare în următorii ani. Subiectul a fost discutat în cadrul dezbaterii publice „Prima civilizație europeană Cucuteni-Trypillia ca sursă și factor pentru europenizarea societăților contemporane”, organizată de Agenția de presă IPN, la care au participat istorici, oficiali și experți din Republica Moldova, România și Ucraina.
Memorandumul trilateral și relansarea procesului
Secretarul de stat al Ministerului Culturii, Vlad Vornic, a anunțat că, recent, la Chișinău, miniștrii Culturii din Republica Moldova, România și Ucraina au semnat un Memorandum de înțelegere privind elaborarea unui dosar comun pentru recunoașterea internațională a acestei civilizații. Evenimentul a avut loc în cadrul Conferinței Internaționale „Valoarea Universală Excepțională a Complexului Cultural Precucuteni-Ariușd-Cucuteni-Trypillia” (18–19 septembrie, Chișinău), care a reunit specialiști de prestigiu din cele trei țări.
Memorandumul prevede constituirea unor grupuri naționale de lucru și a unui grup internațional tripartit, responsabil de documentarea siturilor și elaborarea dosarului conform cerințelor UNESCO. „Avem de parcurs câțiva ani, cu multă muncă de documentare pe teren și redactare a dosarului, astfel încât să corespundă tuturor standardelor”, a subliniat Vlad Vornic.
Acesta a reamintit că inițiativa de înscriere a patrimoniului Cucuteni-Trypillia pe lista UNESCO datează încă din 2018, când România a lansat propunerea, acceptată și de Ucraina. După o perioadă de stagnare, semnarea Memorandumului la Chișinău marchează relansarea oficială a procesului.
Dimensiunea culturală și științifică
Istoricul Sergiu Musteață, profesor universitar, doctor habilitat și secretar general al Comisiei Naționale a Republicii Moldova pentru UNESCO, a accentuat importanța acordului tripartit, care conferă legitimitate instituțională demersului. „În sfârșit, s-a clarificat aspectul instituționalizării. Faptul că trei miniștri au semnat un memorandum și și-au asumat această inițiativă este esențial. În plus, la nivel național s-a coagulat colaborarea între arheologi, ministere și Guvern”, a menționat Musteață.
Sergiu Musteață a subliniat că civilizația Cucuteni-Trypillia, care a înflorit între 5.400 și 2.700 î.Hr. pe teritoriile actuale ale României, Republicii Moldova și Ucrainei, este una dintre cele mai mari culturi arheologice din istoria umanității, atât ca suprafață, cât și ca organizare socială. „Structura așezărilor lor era mult mai bine planificată decât o facem noi astăzi – cu străzi, cartiere și zone de activitate economică. Sunt cunoscuți pentru ceramica lor deosebită, un adevărat motiv de invidie”, a precizat istoricul.
Potrivit lui, înscrierea acestei civilizații în lista UNESCO ar reprezenta o recunoaștere internațională a valorii sale excepționale și o șansă pentru promovarea patrimoniului comun al Europei.
Cadru de dezbatere
Atât declarațiile oficialilor, cât și cele ale experților au fost făcute în cadrul dezbaterii organizate de Agenția de presă IPN, parte a proiectului „Integrare prin cooperare și informare”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Organizatorii precizează că opiniile exprimate nu reprezintă poziția oficială a finanțatorului.
